Despre prietenie (2)

To those she loves,
she exudes strength, life, laughter and light.
To me, also sorrow.
Nothing from the first day I saw her
and no one who has happened to me since
has ever been this frightening
and this confusing.
For no person I have ever known
has ever done more to make me feel
more sure,
more insecure,
more important,
and less significant.

(Summer of ’42)

Pe cât de penal o să sune, citatul ăsta l-am descoperit într-un episod din Family Guy. Am căutat citatul şi e din cartea „Summer of ’42” care a fost şi ecranizată. Citatul mi-a rămas tatuat în minte pentru că reprezintă un adevăr. Chiar există astfel de persoane care îţi marchează viaţa şi te schimbă. Tot universul tău e dat peste cap, ţi se schimbă priorităţile, ideile preconcepute pe care le aveai şi deja nu-ţi mai poţi imagina cum trăisei înainte de apariţia ei. Şi chiar dacă respectiva persoană îţi produce uneori mai mult rău decât bine, tot o vrei lângă tine, pentru că „e greu de ales între răul care aduce folos şi binele care dăunează” (Niccolo Machiavelli).

Nicolae Iorga spunea ca „omul cu adevărat bun este doar cel care ar fi putut fi rău şi n-a fost„. Afirmaţia întăreşte ideea că în fiecare om există o parte rea şi depinde doar de tine cum o stăpâneşti. Nu există nimeni 100% sincer, 100% corect, 100% cinstit. Când cineva te minte e cel mai mare ticălos, când minţi tu, e ok, poate mai îţi şi zici „nu am minţit, dar n-am spus chiar tot adevărul” ca să-ţi linişteşti conştiinţa.

Cu toate astea, mai există şi persoane cu care eşti relativ sincer, pentru că le consideri prieteni adevăraţi în care merită să ai încredere şi te aştepţi la acelaşi lucru în schimb. Prietenie adevărată apare când aceste aşteptări ale tale sunt împlinite. Eu personal, am vreo 4 persoane pe care le consider prieteni adevăraţi şi cu care sunt sincer şi cărora le spun adevărul, cu riscul de a-i supăra, pentru că ştiu că până la urmă, chiar dacă pe moment sunt deranjaţi, o să aprecieze că le-am spus ce trebuiau să audă, nu ce ar fi vrut să audă.

Una din problemele care pot strica astfel de prietenii, mai ales în cazul prieteniilor aproape imposibile dintre fete şi băieţi este situaţia în care unul din ei şi-ar dori ca relaţia să evolueze. Platon spune că „prietenul nu iubeşte prietenul, ci obiectivul prieteniei„. De-aici şi termenul de prietenie platonică. Când este încălcat acest principiu, deja ceva scârţăie. Cel iubit începe să nu mai spună tot adevărul pentru a-l feri pe cel ce-l iubeşte. Uneori îl minte pentru a-l proteja. Şi apare nesinceritatea între prieteni. Şi vine momentul în care trebuie să iei o decizie: eşti dispus să continui aşa? Indiferent dacă eşti cel iubit sau cel ce iubeşte. Pentru că este la fel de greu pentru amândoi. În cazul prieteniilor adevărate, răspunsul vine fără ezitare şi este un DA răspicat şi indiferent de cât suferi, mergi înainte.

Concluzia e că nu poţi vedea bine decât cu inima. Esenţialul este invizibil pentru ochi. Aşa că închide-ţi ochii, deschide-ţi inima, şi poate… Poate o să ai şansa să descoperi fericirea.

About Dutzu

Stelist, supererou, berbec. Vezi toate articolele lui Dutzu

2 responses to “Despre prietenie (2)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: